Peştele reprezintă un fel de mâncare delicios, dar nu de multe ori ne-am trezit cu un os micuţ înfipt în gât, de care nu putem scăpa. Fie că e vorba de peştele făcut acasă, ori file-ul de la restaurant, un oscior se poate strecura şi-l putem înghiţi din neatenţie, pentru că şi cel mai iscusit chef îl poate ”sări” la prepararea mâncării.
Cu puţin noroc, osul se duce de la sine în stomac unde, în principiu, nu reprezintă nici un pericol, pentru că va fi ”învelit” în alimentele digerate şi din conţinutul stomacului şi va fi eliminat pe cale naturală. Dar ce ne facem când osul rămâne înfipt în gât şi nu mai ajunge în stomac? Ei bine, poate părea nimerit să apelăm numărul de urgenţă 112 dar până ajunge ambulanţa starea noastră se poate înrăutaţi. Din fericire, există şi alte soluţii.
Primul instinct va fi să tuşim, şi este bine să facem asta. Dacă nu este bine înfipt, osul va fi scuipat afară. A doua măsură este să înghiţim o cantitate mică de ulei de măsline, care are rol de lubrifiant. Dacă nici aşa nu reuşim să scăpăm de osul buclucaş, putem mesteca bine o bezea, de preferinţă cât mai mare, până ce devine moale şi lipicioasă şi după aceea o înghiţim. Aceasta ar trebui să ia cu ea în stomac şi osul din gât. O altă variantă este să îghiţim puţin oţet diluat cu apă, metodă care ar ajuta, spun unii oameni păţiţi, să ”dizolve” osciorul din gât.Măsura numărul cinci este să îngiţim o bucată de pâne înmuiată în apă călduţă, sau lapte, care va antrena după ea, formând un bol şi osul de peşte.